Dr. Mihai Lupu

Se numește tinea incognito și e una dintre cele mai frecvente erori cu impact pe termen lung. Pacientul are o leziune fungică banală — o pată rotundă cu margine roșie, ușor scuamoasă, de obicei pe picior, în pliuri sau pe trunchi. Intră la farmacie, descrie “o iritație care mă mănâncă”, primește o cremă cu hidrocortizon sau betametazonă. Cortizonul topic suprimă local răspunsul imun și inflamația — mâncărimea și roșeața dispar în 2-3 zile, ai impresia că e rezolvată. Dar ciuperca rămâne, se înmulțește nestingherită sub crema cu cortizon și uneori pătrunde mai profund în foliculii piloși. Leziunea originală își pierde marginea clasică, se extinde difuz, capătă forme bizare, apare pe zone noi. Diagnosticul vizual devine dificil chiar și pentru dermatologi. Tratamentul corect ar fi fost un antifungic topic (clotrimazol, terbinafină) timp de 2-4 săptămâni. În schimb, omul cumpără cortizon, apoi alte creme, apoi vine la cabinet cu o infecție extinsă care necesită antifungic oral 4-6 săptămâni. Regulă simplă: dacă o leziune pe piele “se schimbă” sub tratament sau revine imediat după ce oprești crema, nu mai aplici nimic. Vii la dermatolog.

La IFD 2026 am ascultat dermatologi din toată lumea vorbind despre unde merge medicina pielii.
Aplicatii pt telefon care urmăresc acneea zi de zi și îți spun dacă tratamentul merge. Senzori care monitorizează inflamația înainte să o simți. AI care detectează melanomul din imagini — cu acuratețe foarte buna, studiu publicat în Nature.
Nu vorbesc despre viitor. Se intampla acum.
Și întrebarile care au fost permanent în aer au fost simple: ce facem noi, medicii, cu toate astea? Ne inlocuieste AI-ul?
Am venit aici sa aflu si sa va spun si voua.

Acneea și rozaceea pot arăta similar la prima vedere — leziuni roșii, pustule, piele inflamată pe obraji și frunte. Dar mecanismele sunt complet diferite. Acneea e o boală inflamatorie care prinde foliculul pilos, cu producție crescută de sebum, comedoane (puncte negre, puncte albe) și colonizare cu Cutibacterium acnes. Rozaceea e o boală vasculară și neuro-inflamatorie a feței, fără comedoane, cu flushing episodic (înroșire bruscă declanșată de căldură, alcool, condimente, stres), vase fine vizibile pe obraji, uneori pustule dar fără puncte negre sau albe. Tratamentele pentru acnee — peroxid de benzoil, acizi exfolianți, retinoizi cosmetici aplicați agresiv — afectează bariera cutanată și agravează inflamația vasculară. De aia pielea răspunde din ce în ce mai prost. Tratamentul corect pentru rozacee e diferit: metronidazol topic, ivermectină topică, acid azelaic, brimonidină pentru roșeață, sau doxiciclină orală în doză anti-inflamatorie. Dacă “acneea” ta nu cedează la nimic de luni sau ani de zile și se înroșește la căldură sau alcool, întrebarea pe care ar trebui să ți-o pui nu e ce produs să mai încerci, ci dacă ai un diagnostic corect.

Adevarul: si eu obisnuiam sa cred si sa spun la fel. Dar am fost invatati gresit. Filtrul solar mineral actioneaza in principal prin ABSORBTIA UV-ului, si doar o mica cantitate (4-5%) e reflectata. Da, toti am invatat in carti si in rezidentiat ca reflexia e mecanismul principal de protectie UV pentru filtrele anorganice. Dar nu e corect stiintific. Ambele tipuri (chimic si mineral) functioneaza in principal prin absorbtie, doar ca o fac diferit. Si filtrele minerale, si cele chimice convertesc radiatiile UV nocive in caldura inofensiva. Diferenta e cm absorb acea energie, nu daca o reflecta sau o absorb. Filtrele chimice ca avobenzona sau oxibenzona folosesc molecule organice care absorb UV-ul prin structura lor chimica. Filtrele minerale (sau anorganice) — oxid de zinc si dioxid de titan — absorb si ele UV, dar printr-un proces de semiconductor, captand energia luminoasa. Atunci de unde vine mitul cu “reflexia”? Filtrele minerale chiar reflecta lumina vizibila, de aia lasa acea urma alba pe piele. Dar cand vine vorba de razele UV? Absorb cam 95% din ele, nu le reflecta.

TL/DR: ambele sunt absorbante. Doar folosesc mecanisme diferite. Ambele sunt sigure. Alege in functie de tipul de piele, preferinta de textura si sensibilitati.

Referinta: Cole C et al. Metal oxide sunscreens protect skin by absorption, not by reflection or scattering. Photodermatol Photoimmunol Photomed. 2016;32(1):5-10.

Substanta a fost descoperita in 1985, intr-un lac de sare din desertul egiptean.
Ignorat de public timp de 40 de ani.
Studii clinice cu el exista din 2004.
Nu a avut nevoie de promovare ca sa functioneze.
Scrie „ECTOIN” in comentarii daca vrei sa stii daca are sens pentru tipul tau de piele.

Bariera cutanată nu cedează dintr-o dată. Cedează în fiecare seară în care combini acizii fără să știi exact ce faci.

Un lant international de magazine de cosmetice e investigat oficial pentru ca vinde produse anti-aging copiilor de sub 10 ani. Nu e un zvon. E o ancheta reala, deschisa in 2026.
Pielea ta la 12 ani nu are aceleasi nevoi ca pielea unui adult de 35. Deloc. Si diferenta asta conteaza mai mult decat crezi.